5 ponturi pentru a reduce cantitatea de deșeuri

De un an sau doi mă preocupă ceva mai mult să reduc cantitatea de deșeuri pe care o producem în locuința noastră. Am citit destul de mult despre asta (subiectul este omniprezent pe blogurile pe care le urmăresc). Și da, în curând vor fi nevoiți să se gândească la asta și cei care acum nu vor, nu știu, nu au chef, sau pur și simplu nu realizează dimensiunile problemei.

gunoi
(Sursa foto: Pixabay)

Trebuie să reducem cu toții cantitatea de deșeuri produsă, și trebuie să reciclăm cât mai mult! Chiar TREBUIE…

Poate că vi se pare obositor “blabla”-ul celor care, cumva, se erijează în niște salvatori ai Planetei și tot vorbesc despre asta. Departe de mine acest gând, dar să știți că problema asta pur și simplu nu va mai putea fi ignorată multă vreme. Ne vor acoperi niște munți de gunoaie, pentru că totul este ultra-mega-super-ambalat, ceea ce produce extrem de mult gunoi. Poate că vi se pare, de asemenea, că ceea ce faceți voi sau ați face voi nu poate schimba prea multe. Greșit. Unul câte unul, fiecare… încet-încet vom fi mai mulți. Puteți observa în țările vestice cum există un cu totul alt sistem de management al deșeurilor, se reciclează mult mai mult decât la noi. Dar pentru asta este nevoie de efortul FIECĂRUIA dintre noi, în parte. Este un efort în plus, da, dar nu este ceva ce nu se poate face. Mă bucur să văd că și în România au început să se miște puțin lucrurile.

Oamenii au tendința ca atunci când aruncă ceva la coșul de gunoi, să considere că gata, treaba a fost făcută. Aruncă gunoiul și uită de el. Au, poate, impresia că dacă au pus acel lucru în sacul de gunoi, iar sacul a fost luat apoi de la cei de la salubrizare, gunoiul acela a și dispărut. Nici gând… acela mai trebuie neutralizat sau reciclat, ceea ce înseamnă foarte multă muncă. Acel gunoi nu dispare. Încă mai este acolo, în apropierea noastră. Trebuie să conștientizăm problema și să facem ceva.

O să mai revin asupra subiectului, pentru că sunt foarte multe de spus. Astăzi vreau doar să vă dau 5 ponturi pentru a mai reduce cantitatea de deșeuri. Nu este vorba de un efort prea mare.

***

1. Renunțați la ambalajele de unică folosință!

Nu mai folosiți ambalaje de unică folosință, din plastic: pentru mâncarea copilului, pentru gustarea pe care o luați cu voi la locul de muncă, pentru picnic sau grătar. Cumpărați niște ambalaje refolosibile, de preferință din sticlă. Evitați, întotdeauna, plasticul, care este mai dificil de reciclat. (Nu mai spun câtă poluare generează chiar și procesul de producție al acestor ambalaje de unică folosință; cât efort, câte resurse consumate pentru producție, transport, distribuire!) Există o sumedenie de ambalaje simpatice, frumoase, care își vor face treaba mult mai bine decât cele de unică folosință, pe care le folosești 10 minute și apoi ajung la gunoi. Cei de la GREENMADE oferă mai multe alternative pentru ambalajele de unică folosință: de ex., șervețele din material textil, refolosibile, foarte potrivite pentru sandvișuri. Partea exterioară este dintr-un material mai gros, rezistent la uzură, iar interiorul este dintr-un material impermeabil. Se curăță prin ștergere cu un burete sau lavetă umedă, sau la mașina de spălat, la 30 de grade.

(*Cum fac eu? Chiar acum am comandat și eu astfel de șervețele, pe care le voi folosi în weekendurile în care Alin lucrează și ia cu el mâncare la pachet. Recipientul pentru mâncare este, de foarte multă vreme, unul din sticlă, refolosibil, însă pentru a-i pune 1-2 felii de pâine, apelam, până acum, la o punguță. Gata cu pungile!)

grenade

servetel textl zero waste

2. Renunțați la paiele pentru băuturi!

Există o întreagă mișcare de renunțare la paiele pentru băuturi. Este vorba despre încurajarea refuzării paiului, atunci când ieșiți în oraș. Pentru moment, acest lucru nu va rezolva problema, dar încet-încet, când numărul refuzurilor va crește, cantitatea pe care cei de la baruri și restaurante o vor cumpăra, va scădea cu siguranță. Paiele căzut într-o adevărată dizgrație, și este foarte bine că este așa. Sunt un real pericol pentru vietățile marine, iar plasticurile ajung deseori în mări și oceane, din păcate. Este celebru cazul unei țestoase din a cărei nară a fost scos un pai. Nu este un caz singular. Dacă puteți, uitați-vă la filmarea de pe Youtube, și vă garantez că nu veți mai dori să folosiți vreodată un pai, atât de teribilă este povestea. Și totuși, nici în acest caz, să reduci cantitatea de deșeuri nu înseamnă să trebuiască să renunți cu totul la ceva: dacă îți face plăcere să bei limonadă cu paiul, există alternative: un pai din bambus, din metal sau din hârtie, de exemplu. Există unele și din silicon, reutilizabile, le găsiți în magazinul online WRAPMAMA’S SHOP. Se vând la set și au dimensiuni variate (ca să puteți adapta lungimea fiecărui recipient). Sunt ușor de folosit și de curățat, paiul nu mucegăiește și poate fi sterilizat.

(*Cum fac eu? Tocmai ce au sosit cele două paie din bambus pe care le-am cumpărat. Iar atunci când comand o băutură la restaurant, spun din start că nu doresc pai.)

3. Reduceți din cantitatea de role de bucătărie și folie alimentară!

Rolele de hârtie pentru bucătărie sunt foarte practice și utile, știu. Folosesc și eu, dar încerc să mai reduc din cantitate. Generează mult gunoi, și nici nu costă puțin. Scoateți din dulap prosoapele clasice de bucătărie, din material textil, și puneți-le la treabă!  Dacă ați turnat ceva pe blatul de bucătărie, folosiți cu încredere buretele de vase și apoi prosopul textil! Dacă tot folosiți prosoape de hârtie, aflați că acestea NU se aruncă în niciun caz în toaletă (va înfunda țevile), în schimb, se poate puna la gunoiul bio, se poate composta.

În ceea ce privește folia alimentară, eram mare fană de așa ceva. Nimănui nu-i place să aibă în frigider mâncare neacoperită, să se amestece mirosurile și să mai și pută, apoi, tot frigiderul. Așa că acoperim totul cu folie alimentară. Carnea pusă la marinat, în amestec cu condimente, sau aluatul crud care trebuie să stea o vreme la frigider… Ne vin în ajutor tot cei de la GREENMADE, care fac o chestie care înlocuiește cu succes folia alimentară de unică folosință. Acest ambalaj reutilizabil pentru alimente este realizat din material textil și are un strat rezistent la apă, îmbibat într-un amestec de ceară de albine, rășină de brad și ulei de jojoba. Amestecul cu ceară se înmoaie puțin de la căldura mâinilor, astfel că veți reuși cu succes să plasați acest șervet peste orice doriți să acoperiți în frigider, la fel cum faceți cu folia alimentară de unică folosință. Este potrivit și pentru învelirea unor alimente, ex. cașcaval, cârnați, șandvișuri. Se curăță prin ștergere cu o lavetă umedă, sau sub jet de apă rece.  

grenade

ambalaj ecologic

(*Cum fac eu? Când mi-am dat seama că nu este OK să folosesc atâta folie (se terminau rolele una-două!), am ales să cumpăr, pur și simplu, niște recipiente de sticlă cu capac (de la IKEA). Am comandat acum și astfel de șervețele cu ceară de albine. Am auzit de multă vreme de existența lor, dar nu am găsit până acum.)

4. Compostați cât mai mult!

Nu știu care este situația în alte orașe, dar în Timișoara cei de la compania de salubrizare RETIM oferă, gratuit, compostoare, sau cel puțin, în comuna Moșnița Nouă am primit așa ceva, fără niciun cost. În aceste compostoare se pot aduna toate deșeurile biodegradabile și vegetale din gospodărie: resturi de fructe și legume, coji de ouă, flori, crengi, iarbă etc. La baza compostorului se așează un strat de 10-15 cm de crengi rupte sau alte resturi din grădină, apoi se alternează câte un strat de deșeuri biodegradabile cu câte un strat de sol uscat din grădină. Ceea ce rezultă se poate folosi ca îngrășământ natural. Dacă locuiți la curte și aveți animale, știți deja că multe dintre deșeurile acestea bio pot fi oferite animalelor. De exemplu, găinile mănâncă tot ceea ce înseamnă resturi de la curățat legume și fructe (coji, codițe etc.), cojile de la ouă (fiind chiar ceva recomandat). În țările vestice există pubele pentru deșeurile biodegradabile în fața blocurilor de locuințe. M-am mirat puțin când am aflat că acolo trebuie aruncate inclusiv excrementele animalelor mici (hamsteri, papagali etc.). Dacă sunteți genul do it yourself, vă puteți face și singuri un compostor.

(Sursa foto: Healthy Hopes)

5. Reciclați sticla și hârtia, colectați separat PET-urile! 

Este de înțeles dacă tranzitul spre o viață cu mai puține deșeuri este mai dificil sau mai încet. Dar să nu separi sticla și hârtia, respectiv să nu aduni separat PET-urile, este ABSOLUT INADMISIBIL. Sunt chestii de bază. Acest lucru funcționează de foarte multă vreme și în România. Nu există absolut niciun motiv pentru care să nu poți face un efort ca să duci sticla la sticle, și hârtia la hârtie, ca să se poată recicla. PET-urile generează munți de deșeuri! Fă un bine, clătește-le și colectează-le separat, pentru a putea fi reciclate. Sau cel mai bine, renunță la a mai cumpăra băutură la PET…

***FLASH TIPS*** Cumpărați-vă recipiente frumoase pentru apă și cafea la pachet, pe care să le reutilizați. Nu vă cumpărați aparate de cafea care funcționează cu pastile (capsule). Luați cu voi plase din material textil atunci când mergeți la cumpărături, nu mai folosiți pungi. Nu folosiți produse ultra-mega-ambalate (zahăr la plic, scobitoare ambalate individual în hârtie etc.). 

Există oameni care fac niște eforturi inimaginabil de mari – pentru majoritatea dintre noi – pentru a reduce cantitatea de deșeuri pe care le produc. Mă gândesc aici la cei care se duc cu propriile ambalaje la magazine și cumpără aproape exclusiv alimente vărsate. Nu am ajuns până acolo, nu pot spune nici că aș tinde neapărat spre așa ceva, dar mai sunt multe trepte in-between. Fiecare cât poate, cât reușește, dar haideți, măcar să încercăm!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *