Să facem bilanțul! Partea I

E februarie, iar contabila tocmai ce ne-a depus bilanțul pe anul 2013. 🙂

Vrem să facem și noi unul, căci e februarie, iar în februarie se împlinește un an de când ne-a venit ideea nebunească de a pune bazele acestei asociații. Se face că ne aflam în mașină, în drum spre Viena, undeva în inima Ardealului. Ne întorceam de la Sighișoara la Viena, via Timișoara. Eram încărcați de multă energie pozitivă – ascultasem muzică bună timp de 2 zile și 2 nopți. În pivnița Hotelului Sighișoara s-a adunat multă lume bună, din toate colțurile țării: unii au cântat bluesul, alții l-au ascultat. Într-una din seri, de la ora 17 după-masa până la ora 8 dimineața. Aceasta era ora care apărea pe aparatul de fotografiat la ultima poză făcută. 🙂 Eu am plecat de la concert pe la ora 4 dimineața. Am dormit un pic și m-am trezit când m-a sunat Alin – sosise de la concert direct la micul dejun, și mă aștepta jos. 🙂Alin01Hanno04Vali05În 2013 a fost o februarie fără festival de blues la Sighișoara, dar cu mult blues în pivnița acelui hotel. Sighișoara Blues Festival nu a mai avut loc pentru că nu s-au mai găsit bani suficienți pentru a-l face. Unii nu au putut să stea însă cu mâinile în sân și au pus la cale acest jam session de zile mari. De aceea ne-am adunat – o parte din publicul entuziast de la festival – în pivnița Hotelului Sighișoara. Fotografiile acestea au fost făcute acolo.Zo05Eugen01Ei bine, după această super-experiență a apărut ideea înființării Asociației Culturale Kabaitan. Numele l-a ales Alin. Am vrut să fie ceva ușor de pronunțat oricare ar fi limba cuiva și mai ales, să însemne ceva. Și am reușit să găsim un cuvânt care să spună o întreagă poveste. În limba tagalog din Filipine (o țară pe care Alin a vizitat-o de două ori și pe care o admiră) kabaitan înseamnă bunătate, generozitate, “cu dragă inimă”. Iar noi exact asta vrem. Să fim cu toții mai buni, mai generoși, și să facem lucruri frumoase – din inimă.

Odată ajunși acasă la Viena am început deja să adunăm informațiile necesare, iar cu proxima ocazie în care ne-am aflat la Timișoara am și pregătit deja actele necesare. Asociația a luat ființă – oficial – cândva în iunie, dar până în momentul în care am avut în sfârșit cod fiscal și toate cele, noi organizaserăm deja 2-3 evenimente. 🙂 Entuziasmul era mare! Și a urmat apoi un an nebunesc, în care am organizat peste o duzină de evenimente, am atras alături de noi mulți oameni faini, am cunoscut alții noi, am reușit să creăm câteva conexiuni importante și mai ales, ne-am îmbogățit – nu vă speriați!!! – SUFLETEȘTE. 🙂

Uitându-ne înapoi nu prea ne vine să credem câte am realizat într-un singur an. A fost nevoie de o doză bună de nebunie pentru a face toate acestea. Am avut parte și de mult noroc. Și de sprijinul unor oameni buni. Deși am avut multe momente în care ne mai… pleoșteam, per total am ajuns la concluzia că MERITĂ, că ARE SENS.

Fotografia de mai jos – realizată la evenimentul PITĂ CU UNTURĂ… ȘI CU FOLK! din luna iunie, cu cei de la Sonatic (Timișoara) și Ana & Prietenii (Roșiorii de Vede/București) – spune multe despre DE CE-ul nostru. Pentru că aceasta este starea de spirit după evenimente! Și pentru că cineva trebuie să mai facă și astfel de lucruri nebunești, pentru că oamenii faini trebuie adunați laolaltă, pentru că dacă tot suntem aici, la Viena, și ne este mult mai ușor să încercăm să deschidem niște uși, trebuie să o facem, pentru că trebuie să ne aducem – fiecare – aportul, cât de mic, ca să fie mai bine. 🙂pita_grup(foto: Diana Rășină)

Am scris despre start, despre “de ce”, urmează un rezumat al evenimentelor anului 2013.

To be continued, așadar. 🙂

www.kabaitan.org

One comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *