Dulăpiorul "Cappuccino": shabby chic în casa părintească

Dulăpiorul "Cappuccino": shabby chic în casa părintească

Am mai vopsit eu câte ceva până acum, dar nimic din toate acestea nu și-a găsit încă locul în casa noastră. Cuierul așteaptă să fie gata viitoarea casă – acolo va locul el, ramele albe de oglindă, respectiv măsuța roz sunt de vânzare etc. Prima piesă de mobilier care s-a mutat imediat într-o casă – în casa mea părintească – este acest dulăpior minunat:

14

Îmi place foarte mult cum a ieșit, deși mi l-am imaginat inițial puțin altfel! Și-a găsit locul în livingul-bucătărie, unde mama spunea deja de multă vreme că ar avea nevoie de un dulăpior, o comodă, ceva! În locul acestui dulăpior s-a aflat o măsuță de cafea… pe care n-a fost așezată vreodată o ceașcă de cafea. :)) Iarna era întotdeauna plină de ghivece de flori, iar vara, când florile erau afară, pe terasă, de te miri ce tăndlării. Și-atunci, cum aveam nevoie de mai mult spațiu de depozitare pentru oale, am zis: un dulăpior ar fi soluția, pe acesta mai putem lesne așeza oricâte ghivece de flori, și vom avea totodată și spațiu de depozitare sub acele ghivece, nu o măsuță care ocupă o grămadă de loc și nu face mare lucru! Am dorit să comandăm o comodă din PAL, din același material și pe aceeași culoare ca mobila de bucătărie, însă ne-am adus aminte de acest dulăpior trist, care zăcea de ani buni în pivnița noastră din Austria. Știam că are potențial și am decis să o aduc din Austria în România, și s-o vopsesc! Nebună mai sunt, nu? 🙂

b&aO mare schimbare, așa-i? Știam eu că puțină vopsea face minuni! Am văzut asta de atâtea ori pe internet! 🙂 Așa că m-am apucat de treabă: am preparat acasă vopseaua-cretă necesară pentru a obține look-ul dorit: cel shabby chic. Am amestecat carbonat de calciu cu de două ori mai multă vopsea lavabilă, am adăugat pigment maro (din cel folosit pentru vopselele lavabile, pentru perete) și m-am apucat de vopsit. Culoarea pe care am obținut-o a fost un maro deschis, de… cafea cu lapte. Știam că de la ceară se va mai închide nuanța, dar nu mă așteptam să o facă așa de mult. Totuși, îmi place mult cum a ieșit! În dreapta se poate vedea cum arăta sertarul acolo unde am aplicat deja ceară. Transparentă! Nici măcar nu m-am atins de cea antichizantă, deși inițial aveam de gând 🙂

4Ceara pe care am folosit-o este cea de la Annie Sloan. Cam scumpă, dar bună! Butoanele le-am vopsit în negru – de fapt, tata a făcut asta, cu ajutorul unei vopsele-spray de culoare neagră. După ce am terminat, am făcut exact așa cum scriu că fac bloggerițele unguroaice pasionate de shabby chic: m-am așezat pe canapea și am admirat îndelung opera! :)) A doua zi i-am făcut și niște fotografii:

17

5“Problema” cu această vopsea preparată acasă este că nu prea ai cum să știi ce va ieși la final, ce nuanță va avea exact … Ai o culoare în oală, însă vopseaua este mult mai deschisă atunci când se usucă. Apoi, când aplici ceara, se închide din nou. Cât de mult? Surpriză! Tot așa face și vopseaua originală Annie Sloan, doar că… acolo poți vedea în fotografii și în mostre date cu vopsea care este culoara finală după ce ai dat cu ceară transparentă sau antichizantă. Cunoști așadar nuanța EXACTĂ pe care o va avea obiectul vopsit. Cu vopseaua-cretă preparată în casă poți avea parte de mari surprize. Așa cum am avut și eu – am vrut un maro mai deschis, DAR îmi place ceea ce a ieșit! Se încadrează perfect în “peisaj”!

*

Iar pentru că mi-a mai rămas puțină vopsea am dat repede cu maro și ușa de la cămară… care până acum era… roșie! Pe aceea nu am finisat-o cu ceară sau lac deocamdată. Urmează 🙂

De data aceasta am vopsit. La Atelierul shabby chic

Ultimul atelier de creație de dinainte de vacanța de vară a avut loc în iunie (cel de semne cusute). Am considerat că vara nu este o perioadă tocmai potrivită pentru a organiza ateliere: lumea pleacă în concedii, la mare sau acasă, în România, iar weekendurile sunt dedicate oricum ieșirilor în aer liber. Astfel că în iulie și în august nu a avut loc niciun atelier. M-am bucurat atunci când 2-3 fete mi-au scris că le este deja dor de șezătoarele noastre…

Ei bine, în septembrie a sosit vremea să reluăm atelierele. Până în luna decembrie acestea vor avea loc din nou lunar, iar din 2015 încolo, om trăi și om vedea… Sunt deschisă: dacă va mai exista interes, continuăm, dacă nu, atunci nu – e OK!

Așa cum am mai spus, nu am niciun interes să țin aceste ateliere în engleză sau în germană (germana nici n-o vorbesc la așa un nivel), pentru a avea acces la un public mai larg. Nu vreau să fac bani din asta și nu vreau să vină lume buluc. Scopul meu a fost și este să socializăm noi între noi, româncele/românii din Viena, să petrecem timp împreună, să cunoaștem oameni noi, să ne împrietenim, să formăm o comunitate. Atelierele acestea sunt doar un apropo – dacă vreți – pentru asta. Feedbackul primit îmi confirmă faptul că da, funcționează treaba! Iar asta mă bucură foarte mult.

***

Atelierul shabby chic a avut loc pe data de 12 septembrie 2014. Cred că a trecut deja un an de când a început să mă intereseze și pe mine acest stil SHABBY CHIC. Ce este? Înseamnă, printre altele, piese de mobilier sau decorațiuni (ex. rame foto sau de oglindă) cu aspect antichizat, cu marginile/muchiile și colțurile uzate. Mai înseamnă alb, culori pastel, modele florale, dantelă, mileuri, porțelan fin… este așadar și foarte romantic. Aruncați un ochi pe pagina lui Rachel Ashwell… și veți înțelege. 🙂

Mie îmi place foarte mult. Nu mi-aș amenaja toată casa în acest stil, dar mi-ar place să introduc câteva elemente. Cel mai mult îmi place atunci când o piesă veche de mobilier se transformă cu ajutorul unei culori luminoase în ceva cu un aspect cu totul aparte! Mă gândesc mai ales la “salvarea” câtorva piese de suflet… ex. o măsuță de cafea a bunicii, noptierele vechi ale străbunicii… sau cine știe mai ce! Puțină vopsea poate face minuni. Unele piese de mobilier nu le-aș băga niciodată în casă, cu puțină vopsea însă… arată cu totul altfel. În proiectele mele de până acum am folosit vopsea cretă preparată acasă, de mine. Vopseaua aceasta a fost gândită special pentru acest gen de proiecte, originalul se numește Annie Sloan Chalk Paint – eu am aflat despre ea de pe niște bloguri din Ungaria. În postarea asta am scris despre câteva transformări spectaculoase realizate de Bianca Munzáth de la Bluer Design Hungary. Ea m-a ajutat cu foarte multe informații, este absolut pasionată și foarte profi în ceea ce face!

Așadar am spus… ce-ar fi să prezint acest stil și fetelor mele de la Viena? Zis și făcut… Am anunțat atelierul și am preparat acasă o găleată de 1 litru de vopsea-cretă, suficientă pentru a vopsi 13 metri pătrați! (Cele care sunt curioase care este adevăratul motiv pentru care am avut doar un singur borcănel (și ăla mic) din vopseaua originală, mă pot întreba pe privat.)

Așa arată carbonatul de calciu, necesar pentru prepararea vopselei acasă (și totodată foarte dificil de procurat…):

DSC_0009

DSC_0010

Se amestecă cu de două ori mai multă vopsea lavabilă pe bază de latex (cea cu care vopsim pereții):

DSC_0011

Vopseaua cretă homemade este gata:

DSC_0012

La atelier am colorat-o cu acrilice pentru acelea dintre fete care au dorit culori, și nu doar alb. Ei bine, după ce am testat-o și după ce am testat și cum funcționează ceara transparentă și cea închisă la culoare pe ea…

DSC_0015

…vopseaua gata preparată am turnat-o înapoi în găletușa cu Latexfarbe (de la Baumax), i-am pus capacul, am băgat găleata într-o pungă și… am vârât-o în poșetă!!! Doar acolo aveam siguranța că nu se va răsturna și nu se va scurge vopseaua. Ce-am fi făcut la atelier fără ea?! (Și asta pentru că am mers la atelier, ca de obicei, cu metroul, și am cărat materialele necesare cu un troler).

DSC_0018

Cu toate bagajele, am pornit la drum! Eu măcar arătam ca cineva care tocmai a sosit de undeva sau călătorește undva, dar să vedeți fetele! Așa au venit cu metroul, cu mobila sub braț. Super fete!

DSC_0037DSC_0035

DSC_0040 DSC_0050

Am făcut repede niște poze “before” și ne-am și apucat de treabă! Pentru că aveam mult de lucru, n-am vorbit prea mult la partea de introducere.

Am considerat că oricum sunt mult prea multe informații cele pe care doream să le transmit și aș fi încărcat acum lumea degeaba cu detalii de genul:

pregătirea suprafeței, tipuri de suprafețe, modalități de reparare a suprafețelor cu defecte (chit de cuțit, lemn lichid), modul de a scăpa de acarieni, tipuri de vopsea, rețeta vopselei homemade, locuri unde se găsesc vopselele, timpi de uscare, tipuri de ceară, alegerea pensulei, modalități de vopsire, alte tehnici (marmorare, lumânare), în ce situații se poate finisa mobila cu lac, ce facem dacă iese taninul din lemn și apar pet, cum alegem șmirglul corect dintre diferite tipuri etc…

Nu ar fi reținut fetele atâtea detalii. Cine dorește să mai lucreze cu această vopsea va căuta singur informații pe internet, în tihna casei, sau mă va întreba ulterior, nu? Eu citesc despre asta deja de un an, am lucrat deja cu vopseaua, și totuși mai am foarte multe de învățat. Am sărit și peste prezentări, spunând că vom face acest lucru ulterior, în timp ce vopsim, dar am uitat 🙂 Oricum, majoritatea ne cunoșteam deja dinainte.

Și a început munca! Foarte îndrăznețe, fetele au luat pensulele, le-au băgat în vopsea și s-au apucat de treabă!

DSC_0051

Am avut și un mic musafir 🙂

DSC_0062

DSC_0053 DSC_0054

DSC_0068 DSC_0069

Încet-încet lucrurile au început să prindă contur… și au venit timpii lungi de așteptare… căci vopseaua nu s-a uscat prea repede 🙂 Deseori fetele s-au mutat la fereastră, pentru a avea partea de o adiere de vânt:

DSC_0092 DSC_0105

Picioarele meselor s-au… “înroșit”:

DSC_0077 DSC_0098

 

Măsuțele de cafea au devenit colorate și vesele:

DSC_0100 DSC_0103

Lampa cea plictisitoare (așa cum a caracterizat-o chiar proprietara) s-a transformat în lampă shabby chic. Îmi aducea a cappuccino:

DSC_0123 DSC_0125

Și tot așa, tot așa… până am băut tot ceaiul și am mâncat mare parte din fursecuri (mai ales eu, recunosc!), respectiv, până a trecut bine de ora 22. 🙂 În sfârșit am putut face și fotografiile “after” (desigur, după ce am finisat lucrările cu ceară transparentă sau antichizantă):

1 2 3 4 5 6 7

Majoritatea fetelor au mai vopsit și câte un borcan sau o ramă sau o vază. Au pozat mândre cu tot ceea ce au făcut cu mânuțele lor:

DSC_0107 DSC_0108 DSC_0120 DSC_0130 DSC_0133

Andreea a vrut să transmită cu fotografia aceasta faptul că este extenuată :))

DSC_0139

Una peste alta a fost un workshop reușit, chiar dacă am fost puțin cam tristă din cauza faptului că fetele n-au prea vrut să dea cu șmirglu… sau dacă da, foarte puțin… iar tot farmecul acesta era/ar fi fost, doar așa obiectul lor se putea transforma în ceva shabby chic! La urma urmei însă, important este ca lor să le placă ceea ce au făcut cu mânuțele lor, și este mai puțin relevant faptul că rezultatul nu a fost în toate cazurile unul shabby chic. 🙂

Când vă simțiți mai pregătite să îmbrățișați acest stil de obiecte cu aspect foarte uzat, date crunt cu șmirlu și antichizate până la refuz cu ceară închisă la culoare, mai facem încă o workshop, de ce nu? Adevărul este că nici mie nu mi-a plăcut acest stil din prima! Auzisem de el deja de vreo 10 ani, dar abia acum un an “m-a prins” 🙂

În final vă las cu poza pe care Andreea a făcut-o în inimioara de la scaun 🙂 Super funny!

DSC_0073

www.meandmine.ro

www.kabaitan.org

Cum mi-am făcut un… scaun românesc!

Cum mi-am făcut un… scaun românesc!

Unknown

Mi-am făcut un scaun… românesc! Spun astfel pentru că modelul tapițeriei este unul românesc, cusut în punct de cruce 🙂

Așa a arătat scaunul înainte de a mă apuca de treabă: era plin de praf și de păianjeni.

DSC_0002

Așa a arătat șezutul. Era plin de… nu știu ce-s alea… 🙁

DSC_0005

Scaunul a fost al bunicii, nu este foarte vechi, adică nu intră la capitolul antichități. Este de fapt (cred) un scaun modern, comunist. Am avut 4, dar 3 au căzut pradă unei curățenii generale de după o renovare. Tare îmi mai pare rău acum, că… iată ce puteam face cu ele! Pentru început am spălat bine scaunul, cu apă și săpun, în curte, acolo unde și vopsesc mereu.

DSC_0006

DSC_0007

Arăta deja mult mai bine, și nici nu știa încă ce-l așteaptă… 🙂 După ce s-a uscat, am preparat vopseaua mea minune (rețeta și povestea, aici) și m-am apucat de vopsit:

2014-07-05 19.45.38

Cam așa arată primul strat. Pentru cei care nu sunt obișnuiți cu acest tip de vopsea, și mai ales, cu stilul shabby chic, poate părea ciudat, dar nu, este ok, așa trebuie să arate! Tocmai acesta este farmecul, ca mobila vopsită cu acest tip de vopsea și în acest stil să arate așa! Cu diferite tipuri de pensule și diferite tehnici de vopsire se pot obține și suprafețe perfecte, fără urme. Eu am ales și de data aceasta vopsirea aceasta… brută, și nici n-am dat cu un alt doilea strat decât pe alocuri, unde am simțit nevoia. În timp ce se usca arăta cam așa (vopseaua aceasta se usucă incredibil de repede).

2014-07-05 20.00.24

Da, scaunul era deja mult mai fericit. 🙂 Am dat cu șmirglu pe muchii, iar apoi m-am apucat să schimb tapițeria șezutului. Pentru a-l îmbrăca în ceva cu totul deosebit am ales o față de pernă veche, cusută manual, în punct de cruce, pe etamină – o față de pernă primită de la mama iubitului meu. Știind că apreciez lucrul manual și că am tot felul de idei năstrușnice de modificat lucruri, mi-a dat-o mie la un moment dat. A zăcut ceva vreme într-o cămară unde țin depozitate diverse lucruri… și iată că acum i-a sosit vremea! A primit o nouă șansă, o nouă viață! Am prins-o cu ajutorul unui capsator special.

DSC_0014

DSC_0012

Scaunul mai urmează să fie finisat cu ceară sau cu lac… și… pus la păstrare, pentru că va avea un loc de cinste în viitoarea casă!

Îmi place foarte mult cum a ieșit. Rețineți: puțină vopsea albă poate face minuni! 🙂

Îndrăzniți și voi!

Alte proiecte shabby chic realizate de mine puteți vedea aici.

Ideea mea nebunească pentru locul de luat masa

Ideea mea nebunească pentru locul de luat masa

Aseară m-a apucat creația!

Până voi vedea în fața ochilor CASA, visez la ea și fac planuri, pentru că NICIODATĂ nu este prea devreme să începi să te gândești ce și cum vrei să faci. Sunt foarte multe lucruri la care trebuie să reflectezi… iar cum asta mai e și pasiunea mea… hm, da, chiar visez/planific/caut… Oricum este nevoie de timp ca să se cristalizeze totul… am început deja să învăț că cel mai important lucru pentru a obține acel TOT UNITAR este să știi să RENUNȚI. Am renunțat DEJA la foarte multe idei: nu au toate loc într-o singură casă. Doar așa, renunțând poți obține rezultatul dorit, altfel va ieși un talmeș-balmeș de nedescris. Am șters deja o mulțime de poze din folderele cu inspirație, probabil voi mai șterge încă, și mai mult ca sigur voi mai aduna altele noi… dar încet-încet se face LUMINĂ 🙂 Și încep să știu ce vreau!

Asta am “desenat” ieri seară (cu www.picmonkey.com ❤).

masa living

 

Da, așa o nebunie aș vrea să îmi fac în living, la locul de luat masa 🙂 Vreau 6 scaune diferite – ca model, ca și culoare, ca stil… 🙂

Și așa o masă rotundă aș vrea:) Nu știu dacă voi rămâne la varianta asta, dar asta este ceea ce îmi doresc momentan 🙂

***

Să le luăm pe rând…

Masa este doar un exemplu, dar cam așa ceva vreau: o masă rotundă, cu picioare curbate. Neapărat în 2 culori.

Scaunele: le-am ales cu multă migală și vi le prezint.

*Scaunul roșu este un scaun THONET, un model foarte renumit, clasicul scaun de cafenea. Poate costa între 100-200 de dolari, vezi aici și aici. Desigur că eu voi face rost de unul second, ieftin, sau unul asemănător, nici gând să dau atâția bani pe un scaun, nici dacă mi-aș permite. Dacă o să am răbdare, probabil voi găsi și unul aruncat la vreo curățenie de primăvară. :))

*Scaunul alb din partea dreaptă sus este un MESH și costă 280 de dolari aici. Desigur că pe mine nici acest scaun nu mă va costa atât, voi găsi ceva asemănător la un preț decent. Important este să așez pe el, cu multă grijă, și o blăniță :)) Mi se pare că arată foarte fain combinația asta. Ceva asemănător există și la IKEA, vezi aici.

*Scaunul negru este de la IKEA: de aici, dar este bun și modelul acesta de aici. Parcă varianta a doua îmi place chiar mai mult, din cauza înălțimii mai mari a spătarului.

*Scaunul galben este de la IKEA și este din aluminiu, uite-l aici.

*Scaunul verde cu siguranță vi se pare cunoscut: este fabricat de Bonanza din jud. Arad. Este un model cu adevărat oribil, însă mai nou a renăscut din propria-i cenușă. În Ungaria toate fetele care lucrează cu Annie Sloan Chalk Paint vopsesc astfel de scaune în stil shabby chic și arată cu adevărat demențial, uite aici un exemplu (cu un model puțin diferit). Eu l-am colorat în verde închis aici, dar cred că va primi o culoare pastel. Cu siguranță voi reuși să fac rost de un astfel de scaun foarte ieftin, este un model foarte răspândit.

*Scaunul transparent este un Philippe Starck și costă vreo 200 de euro (este vorba de modelul Louis Ghost, vezi aici), dar desigur că nu voi da atâția bani pe el. Dacă nu găsesc unul second hand și ieftin, voi cumpăra pur și simplu un scaun de plastic transparent, și cu asta basta 🙂 Chiar și la IKEA sunt, vezi aici un exemplu.

Cum vi se pare ideea mea nebunească? Mie îmi place foarte mult, cred că va ieși ceva foarte vesel. 🙂 Colajul în Picmonkey l-am făcut tocmai pentru a vedea dacă va arăta bine ceea ce mi-am imaginat eu… și mie mi se pare că DA, arată super!

Și apoi… candelabrul negru. Îl voi realiza eu… din… ASTA (vezi în mijloc):

DSC_0016

V-am oripilat, nu? Știu, arată rău, dar îl voi vopsi în negru eu personal și va arăta exact ca-n poză. Nu că n-aș putea cumpăra modelul din imagine (de la IKEA), dar candelabrul din pod are valoare sentimentală 🙂 Mama a zis: pffff, când s-a modernizat lumea, am aruncat candelabrele de acest gen… :)) Dovadă că sunt toate în pod! Na – zic – acum sunt iar la modă, bine că nu s-au aruncat de tot :))

Am mai pus eu în colaj multe alte candelabre/plafoniere/abajururi (toate de la IKEA)… dar nu arătau bine. Masa asta cere candelabrul ăsta! 🙂

Măsuță LACK de la IKEA, în haine noi!

Măsuță LACK de la IKEA, în haine noi!

Acum ceva vreme am cumpărat la IKEA o măsuță LACK albă. Era redusă la jumătate de preț, pentru că avea urme de la o bandă adezivă ce fusese aplicată pe ea. Am știut încă de atunci că voi face ceva cu ea, și iată că a sosit acel moment. Am vopsit-o în roz și am transformat-o într-o măsuță chic, foarte romantică și feminină! Este de vânzare.

b&aCum am făcut? Iată punctul de plecare: o măsuță albă, cu un defect vizibil.

2Am apelat la vopseaua mea minune: vopseaua cretă preparată acasă (carbonat de calciu + de 2x atâta vopsea lavabilă + pigment). Pentru culoare am adăugat vopsea acrilică roșie. Pentru că am folosit tot tubul de vopsea acrilică (75 ml), iar cantitatea totală de vopsea-cretă preparată era puțină, credeam că va ieși roșie masa. Nu. :)) DAR am obținut o nuanță superbă de roz, care m-a lăsat cu gura căscată – și mie nici măcar nu-mi place rozul!

5În timp ce vopseam masa, culoarea arăta cam așa:

6Am fost dezamăgită un pic atunci când a început să se usuce și a devenit muuuult mai deschisă la culoare. M-am apucat să dau cu șmirglu pentru acel efect shabby chic.

8 9Între timp m-am obișnuit cu nuanța mai deschisă de roz și mi-a plăcut chiar mai mult așa. Știam însă că se va mai închide atunci când o să dau cu lac sau ceară. (Eu am ales lacul de data aceasta.) În fotografia de mai jos piciorul este lăcuit deja:

10Șiiiiii… ta-dam, fotografiile cu măsuța gata. Într-un final, când s-a uscat și lacul, culoarea nu mai era nici închisă, nici deschisă, a ieșit ceva… între.11 13 15 17

Cum vi se pare? Eu o văd într-un ambient romantic, feminin, boem, eclectic… you name it!

 

Haina nouă a cuierului

Haina nouă a cuierului

Cuierul acesta a fost al mătușii mele. Printr-un concurs de împrejurări a ajuns la noi. A stat vreo 2 ani într-o încăpere pe care o folosim – temporar – drept depozit. Nu știu de ce a fost adusă aici – dar poate că tocmai pentru că cineva acolo sus știa că eu voi dori într-o zi să îl vopsesc în stil shabby chic. 🙂 Recunoașteți că ați fi aruncat imediat acest cuier? Cam asta aș fi vrut să fac și eu, chiar i-am spus într-o zi tatălui meu de ce a adus cuierul acasă la noi, ce vrea să facem noi cu așa o mobilă veche și urâtă. Dar… într-o zi m-am uitat cu alți ochi la el. Și-am zis: îl voi vopsi într-o zi! Zis și făcut.

Înainte & după:

b&a

Nu este finalizat 100%, mai urmează să primească un alt gen de oglindă (aceasta am pus-o acolo doar pentru fotografie) și niște agățătoare noi. Îmi place foarte mult cum a ieșit, deși rezultatul nu este perfect. Nici nu trebuia să mă apuc așa repede de o piesă de mobilier atât de mare… mai am de învățat… dar nu mai aveam răbdare!!!

Cum am făcut?

În primul rând, am vopsit-o cu vopseaua minune: un chalk paint în variantă home-made, pentru care nu a fost nevoie de niciun fel de pregătiri gen șlefuire etc. – deși cuierul era dat cu ceva lac! Acesta este motivul pentru care vopseaua aceasta este o minune! Nu am făcut decât să curăț suprafața de praf și de… păianjeni. 🙂

3

Am dat în două straturi. Primul strat a ieșit foarte… dungat, a și râs familia de mine… Nu pricepeau ce vreau să meșteresc eu acolo :)) După al doilea strat de vopsea cuierul arăta deja super! Am dat cu șmirglu pe colțuri, pe muchii, dar mai ales pe zonele sculptate. În asta constă frumusețea acestor piese de mobilier vopsite în stil shabby chic: în alb și în faptul că îi dăm un aspect tocit, învechit prin șmirgluire.

6

8

De altfel, cuierul acesta este destul de practic: are loc atât pentru pantofi (jos), cât și pentru pălării (sus), agățătoare, oglindă și… două suporturi speciale, ca niște vaze, pentru… umbrele! Acestea se pot scoate și goli de apă. 🙂

Mobilierul vopsit cu acest tip de vopsea trebuie tratat cu ceară sau cu lac. Eu am am ales acum lacul (unul pe bază de apă). Fotografiile au fost efectuate însă înainte de lăcuire.

Despre acest tip de vopsea am mai scris aici și aici.

Rămâneți pe aproape, mai urmează și alte proiecte!

O vopsea-minune: Annie Sloan Chalk Paint

O vopsea-minune: Annie Sloan Chalk Paint

Chalk paint = vopsea cretă. Așa și arată suprafețele vopsite cu Annie Sloan Chalk Paint: ca și cum ar fi fost dată cu niște praf de cretă! Se găsește nu doar pe alb, ci în toate culorile posibile, în niște nuanțe incredibil de frumoase!

kitchen-makeover-using-chalk-paint-by-annie-sloan-chalk-paint-countertops-kitchen-cabinets

(sursa foto)

A fost inventată cu vreo două decenii în urmă de o doamnă din Anglia, Annie Sloan. Este o vopsea pe bază de apă, care nu pute deloc și se usucă foarte repede. Cea mai mare minune legată de vopsea este însă faptul că se poate da pe orice suprafață, fără ca aceasta să fie tratată în vreun fel: nu este nevoie să o șmirgluim, nu trebuie să o tratăm. Minunat, nu-i așa? Mai mult decât atât, suprafața respectivă poate fi de orice natură: lemn, PAL, lăcuită, pereți, plastic, ceramică, sticlă… Cu această vopsea se pot vopsi chiar și materiale textile! Cred că v-am convins deja!

Este perfectă pentru proiectele shabby chic: cu vopseaua aceasta este aproape o joacă de copii să vopsești o mobilă veche, dându-i un cu totul alt aspect. Mie una îmi place foarte mult mobila vopsită în alb, pe care vopseaua este tocită/scorojită pe alocuri (nu întâmplător, ci voit). Acesta este stilul shabby chic: mobilă și decorațiuni vintage sau cu aer vintage / mobilier vechi recondiționat sau mobilier nou vopsit astfel încât să arate vechi. Este un stil romantic, preferat desigur de femei, în care predomină albul și cremul, florile, dantela…

shabby-chic-dining-room

(sursa foto)

Câteva poze poate că vă vor convinge mai degrabă și vor exemplifica mult mai bine ce înseamnă să vopsești mobilă sau decorațiuni cu Annie Sloan Chalk Paint!

Iată câteva dintre proiectele unei bloggerițe din Ungaria, pe care o admir: Bianca de la Bluer Design, din Budapesta.

Înainte și după:

1148921_497607613649396_1585981653_n1006058_503904916352999_171043312_n

Este wow, nu-i așa? Să recunoaștem că nimeni n-ar fi băgat în casă această comodă așa cum arăta ea înainte. Și iată ce se poate face cu puțină vopsea…

1902770_583815115028645_180881059_n1609868_583815381695285_2043187670_n

Să continuăm…

10659403_685538351522987_2728714175779021518_n 10628514_685538784856277_8822428116369147856_n

Un scaun vechi:

10177897_698286543581501_3234958896041482845_n

10675758_698287040248118_5123619764125812141_n

Toate fotografiile before & after sunt de la BLUER DESIGN (Budapesta)!

Vopseaua aceasta trebuie finisată întotdeauna cu o ceară specială, altfel se va lua de pe mobilă la fel ca praful de cretă. 🙂 Înainte de a da mobila cu ceară, ea trebuie șmirgluită pe la colțuri și pe porțiunile cu sculptate. Ceara aplicată poate fi simplă, transparentă, sau închisă la culoare, ceea ce va conferi mobilei un aspect antichizat. Despre toate acestea vom mai vorbi însă pe larg, în viitor. În următoara postare vă voi arăta cum am preparat acasă o vopsea de acest gen (Annie Sloan Chalk Paint nu se găsește în România și nici nu costă tocmai puțin).

To be continued! 

Introducing you: MeAndMine Shabby Chic!

Introducing you: MeAndMine Shabby Chic!

De cel puțin un an citesc despre tot ceea ce se poate face cu o minunăție de vopsea: ANNIE SLOAN CHALK PAINT.

Am aflat despre ea de pe un blog din Ungaria: BLUER DESIGN. Bianca, proprietara acestui blog este o persoană minunată, pe care o admir sincer și pe care cu siguranță că o voi cunoaște și personal – într-o bună zi. Am stabilit deja o întâlnire cu ea – la Budapesta, dar am fost nevoite să o amânăm. Eu sunt sigură însă că ne vom vedea cândva, pentru că împărtășim acum pasiunea pentru mobila recondiționată în stil shabby chic. Ea este o maestră deja, eu abia acum învăț.

Despre toate acestea vom vorbi mai pe larg în postări viitoare: voi scrie despre vopseaua minune, despre stilul shabby chic, voi posta tutoriale, veți avea ocazia să urmăriți proiectele mele etc. S-o luăm încet, însă!

În România vopseaua aceasta nu se poate cumpăra. Abia a apărut și pe piața din Ungaria. Se găsește însă în Austria. Pentru că nu am apucat – încă – să ajung în orășelul austriac din care îl pot achiziționa, dar și pentru că prețul ei este destul de piperat, pentru primele mele proiecte shabby chic am decis să folosesc o variantă home-made, bazată pe o rețetă primită de la autoarea unui alt blog din Ungaria: KUCORGÓ ÖKORGANIZÁCIÓ.

Incredibil, dar adevărat: varianta home-made se compune dintr-un praf foarte ieftin, numit carbonat de calciu, la care se adaugă apă + vopsea lavabilă! Suprafața dată cu acest amestec trebuie dată însă cu o ceară specială. La fel se face însă și după vopseaua originală Annie Sloan Chalk Paint.

Mai pe larg, cu o altă ocazie, așa cum am spus și mai sus! Vor urma tutoriale și ateliere, așadar stați pe aproape! 🙂

Deocamdată vă las cu niște poze before & after ale primelor mele proiecte shabby chic. Nici nu vă puteți imagina în ce minunății se pot transforma niște vechituri de care toată lumea se străduiește să se descotorosească.

Iată rama HANNA:

rama oglinda before & after

Rama ALEXANDRA:

b&a4

Rama KINCSŐ:

b&a

3

Toate aceste rame vor încadra oglinzi 🙂

To be continued… 🙂

 www.facebook.com/MeAndMineAccessories