Este vremea să spunem MULȚUMIM! Partea I

Orice început este greu. Și totuși am avut parte de un prim an frumos! Credem că la baza acestui an reușit a stat faptul că am lucrat entuziaști, zi și noapte. (Doar cine organizează evenimente știe câtă muncă poate însemna asta.) Dar mai mult decât atât au contat oamenii pe care i-am avut alături: prieteni vechi sau mai noi. Care au înțeles ce vrem să facem noi și care ni s-au alăturat, ajutându-ne munca într-un fel sau altul! Lor vrem să le spunem MULȚUMIM după acest prim an. Sprijinul lor a fost de neprețuit, căci NIMIC nu am fi putut face fără ei.

Aceștia sunt:

În primul rând toți artiștii care au participat la evenimentele noastre: Vali “SirBlues” Răcilă, care a avut curajul să vină la Viena la un concert organizat de niște începători în treaba asta – s-o spunem drept! Totuși a avut încredere în noi – și credem că nu îi pare rău pentru asta. Îl considerăm acum – alături de întreaga sa familie – în primul rând un prieten.DSC_0091Le mulțumim celor de la Sonatic – Bogdan Racz, Radu Racz, Gore Teodorescu – pentru că atunci când i-a sunat un străin și i-a invitat să cânte la Viena, au spus da. Se pare că am reușit mereu să inspirăm încredere! Mai mult decât atât, cu Bogdan am colaborat și pe alte planuri: după ce și-a deschis propriul club la Timișoara, Vali “SirBlues” Răcilă a cântat la ROST, printr-un parteneriat între Bogdan și noi!sosire sonaticMulțumim Ana & Prietenii, care a cântat la Viena în cadrul aceluiași concert: Ana Teodora, Irina Puiu, David Iancu. Au bătut un drum foarte lung până aici, cu mașina!DSC_0036Îi mulțumim lui Peter “Bonzo” Radvanyi – marele bluesman slovac, care a acceptat invitația noastră de a cânta la Bratislava alături de Vali “SirBlues” Răcilă. Mai mult decât atât, în cadrul emisiunii sale de blues de la Radio Devin, postul public din Slovacia, i-a dedicat un spațiu generos SirBlues-ului nostru: a vorbit despre el, respectiv, a și pus mai multe piese. DSC_0378Îi mulțumim lui Raul Kușak: împreună cu SirBlues au susținut un concert de zile mari – în Davis, la Viena. Dincolo de muzică ne-a mai încântat și cu flexibilitatea sa, cu umorul său, cu conversațiile savuroase până târziu în noapte. IMG_4302Mulțumim Burning TableSași Vuscan, Bogy Nagy, Zsolt Szabo, Molnar Levi, Răzvan Mărcuci! A fost o onoare pentru noi să organizăm un concert de-al vostru! Keep burnin’!2013-11-07 21.49.52Mulțumim Nightlosers: Hanno Höfer, Grunzo Geza, Claudiu “Nașu” Purcărin, Jimi “El” Laco, Luci Stein, Barila Andreescu. Despre voi ce să mai zicem: chiar o onoare pentru noi să lucrăm cu voi. Cinste vouă!DSC_0039Multe mulțumiri clubului Replugged pentru găzduire – marea majoritate a evenimentelor noastre a avut loc acolo. Managerului Zia Gorashi – pentru flexibilitate, și sunetistului nostru de preț Reinhard Peiler – omul nostru de bază la concerte, pe care ne putem baza întotdeauna, și care ni i-a recomandat pe cei de la Mayburn pentru a-i deschide pe cei de la Burning Table. Bună alegere, Reini! Mulțumim Mayburn pentru încrederea acordată proiectului nostru, mulțumim pentru deschiderea avută spre a merge și la Timișoara și a cânta la clubul Daos!

Mulțumiri partenerilor noștri de la BLUESimon – Sissi Simon și Werner Simon – care ne sprijină întotdeauna cu promovarea, care participă la evenimentele noastre și care ne sunt acum chiar prieteni. Mulțumim pentru deschiderea avută spre România, pentru cuvintele frumoase despre muzica din țara noastră – pe care le-ați făcut publice și pe internet! IMG_7158Mulțumim Milan Jarakovic – pentru organizarea concertelor din Serbia din cadrul turneului aniversar al lui Vali Răcilă. Jos pălăria! O persoană deschisă, bun organizator, parolist, gazdă de excepție! Și mare bluesman!DSC_0067Mulțumiri Cosmin Motișan de la The BASSment Timișoara: aici a avut loc ultimul concert din cadrul turneului aniversar, aici am servit tortul – realizat cu multă pricepere de Snej Ursache – căreia îi mulțumim de asemenea!DSC_0032Mulțumiri Al Cook și Erik Trauner – doi mari bluesmani austrieci, de primă mână, care nu ne-au trimis la plimbare atunci când le-am expus ideile noastre, ci ne-au ascultat și au răspuns apoi pozitiv. Cei doi au venit și au cântat în cadrul evenimentelor noastre, un gest la care nici ne-am fi așteptat de la două nume atât de mari ale bluesului austriac! IMG_4354Mulțumim muzicianului și lutierului Gottfried Gfrerer –  i-a reparat chitara lui SirBlues; mulțumim Andreas Volleimer (Mayburn) – ne-a ajutat să reparăm pedala lui Nașu de la Nightlosers. Mâna lor de ajutor a fost esențiale în zilele cu pricina, inutil să mai spun!

Mulțumim Laurențiu Morun pentru sunetul impecabil din… deplasare: la Kafe Scherz din Bratislava!DSC_0427Mulțumiri multe cântăreței vieneze Diana Rășină, care nu numai că a participat la aproape toate evenimentele noastre, dar a și capturat în imagini multe dintre ele – când vedeți poze bune pe la noi, mai mult ca sigur că sunt ale ei! Mai mult decât atât, a și cântat la Ziua Universală a Iei la Viena și la Pită cu untură și cu… folkIMG_0817Mulțumim de asemenea Luizei Puiu, care a imortalizat prima ediție a Zilei Universale a Iei și care a scris despre asta un articol în Wiener Zeitung. Fotografia de mai jos – realizată, desigur, de ea – a fost preluată via Mediafax de o grămadă de publicații, și este de asemenea una dintre preferatele noastre!PNA_0754Poze am primit și de la Senta Dolejsi, “fotograful casei” la evenimentele BLUESimon din clubul Davis și de la Liviu Tulbure, care a imortalizat în imagini concertul de la Timișoara al Mayburn & Burning Table!

Sunt atât de multe persoane care au răspuns atât de pozitiv la ceea ce vrem noi să facem, că nu încap într-o singură postare. Despre ceilalți oameni care au făcut posibil ca toate acestea să se întâmple – data viitoare! 

www.kabaitan.org

Pită cu untură și cu… folk (partea a II-a)

Pită cu untură și cu… folk (partea a II-a)

Ei, și-am prezentat asociația, și-am prezentat trupele… și-a început distracția! Lumea s-a simțit foarte, foarte bine la concert, mărturie stau fotografiile (realizate în mare parte de Diana Rășină). S-a cântat, s-a dansat… s-au încins până și hore atunci când muzica era potrivită.

Din cele două-trei serii de cântat planificate am ajuns la vreo șapte, oamenii aplaudau și aplaudau, și invitau artiștii să urce din nou pe scenă, a fost ceva nebunesc! S-a cântat până după miezul nopții, deși a doua zi era o zi de lucru! Reini, sunetistul de la Replugged a avut ceva treabă!

Despre succesul înregistrat a scris și PressAlert din Timișoara. După concert a urmat un fel de jam session: pentru că la eveniment s-a aflat și buna noastră prietenă Diana Rășină, cântăreață din Viena. Pur și simplu, ne-am așezat care pe unde am putut – scaunele se cam adunaseră deja – pe lăzi de bere, pe marginea scenei, sau am stat în picioare, și S-A CÂNTAT. A cântat Ana, a cântat Diana, și împreună cu ei a cântat cam toată lumea care a mai rămas și după ce oficial concertul se terminase. Am mai rămas vreo 20, cred.

La un moment dat ne-am mutat pe hol, ca personalul de la club să poată aduna după noi:

Noroc cu Diana Rășină, care l-a “îmbunat” pe patronul iranian al clubului cu un cântec persan. Impresionat deja de vocea ei – a stat și el cu noi o vreme și a ascultat – a fost absolut vrăjit când Diana i-a mai cântat și un cântec în limba lui, și nici n-a mai fost supărat că a stat atâta vreme după noi.

Tot pe hol a avut loc un alt moment emoționant: cineva din public a rugat-o pe Irina să îi dea lui panglica tricoloră de la încheietura mâinii, spunându-i: tu ai oricum ocazia să îți cumperi alta din România. Schimbul s-a făcut și amândoi erau doar un zâmbet! 🙂 Întâmplător eram în zonă și le-am făcut repede poze.

După concert Ana & Prietenii au plecat spre casă alături de Nur Mabrouk, gazda lor din Viena – căruia îi mulțumim și pe această cale sprijinului acordat! Sonatic, Alin și cu mine ne-am dus în Schwedenplatz, ca să ne reîncărcăm bateriile cu o pizza bună, de la turcii care au tarabe pe acolo. 🙂 După care am făcut un scurt sightseeing de genul Vienna by night – din mașină, în drum spre casă. 🙂 Acasă Gore și cu Radu au picat lat instant – au adormit imediat ce au intrat în contact cu canapeaua 🙂 Bogdan mai butona ceva la tabletă, moment în care Alin a spus ceva ce ne-a făcut să ne împrăștiem de râs: Pfff… băieții ăștia sunt rupți, au dat tot. Iar peste câteva clipe a adăugat: Bogdane, dar cum se face că tu nu ai adormit încă, tu nu ai dat tot, a? :))))))))))))))))))))))))))))))

A doua zi cei de la Sonatic au plecat spre Timișoara, iar noi ne-am întâlnit cu Ana & Prietenii pe Kahlenberg, ca să admirăm panorama Vienei și să mâncăm o înghețată. Mai târziu au pornit și ei la drum, alături de tatăl Anei. Au venit la Viena tocmai de la Roșiorii de Vede, cu mașina, și au condus cu rândul!

Cea mai dragă poză rămâne însă asta: realizată imediat după concert, strălucim cu toții în ea, căci a fost o seară care chiar ne-a umplut de energie pozitivă. Un adevărat succes, pentru care mulțumim artiștilor! Dar și publicului! 🙂

 

www.kabaitan.org

Un proiect nebunesc: Pită cu untură și cu… folk! (I)

Un proiect nebunesc: Pită cu untură și cu… folk! (I)

Final de iunie 2013, Viena. Cu ideea cu folkul a venit Alin, cea a pâinii cu untură și cu ceapă a fost, desigur, a mea! 🙂 Pe Ana Teodora plănuiam de mai multă vreme să o aducem la Viena, fiind impresionați nu numai de tot ceea ce promovează ea, ci și de popularitatea de care se bucură pe internet. Ne mai doream însă o trupă!

Cum i-am găsit însă pe băieții de la Sonatic… asta da poveste! 🙂 Pur și simplu am întrebat-o pe fosta mea colegă de la TVR Timișoara, Roxana Morun: dă-mi o trupă de folk din Timișoara! Și am mers pe mâna ei. Ea a spus SONATIC. Și asta a fost: ne-am uitat repede pe YouTube, ca să vedem ce și cum cântă, dar recomandarea Roxanei am luat-o oricum ca atare. Ea promovează în emisiunile pe care le realizează și moderează la TVR foarte mulți muzicieni buni din Timișoara, mai noi și mai vechi, și cunoaște tot ce mișcă în oraș! Am avut încredere în ceea ce ne-a spus ea 🙂 Am cerut imediat un număr de telefon și Alin l-a și sunat pe Bogdan Racz. “Salut, sunt Alin Mihoc, te sun de la Viena și vreau să te întreb dacă aveți chef să veniți să cântați aici, pe data de….” N-a spus cu mult mai mult de atât, jur, cred că nici n-a pomenit măcar de Roxana, și totuși, nu știu cum, dar i-a inspirat încredere lui Bogdan, care a spus că se consultă cu colegii de trupă și ne va da un răspuns mai spre seară. Ascultând convorbirea telefonică și văzând cât de puține detalii i-a dat Alin, eram ferm convinsă că vor spune nu… sau că va trebui să mai insistăm. Dar n-a fost așa! Bogdan a sunat mai târziu și a spus DA! Mare nebunie consider că a fost asta, dar totul a ieșit minunat. 🙂

Și am pus la cale împreună evenimentul Pită cu untură și cu… folk!

Foarte importantă a fost prezența la Viena, cu două zile mai devreme, a Anei și prietenilor ei – împreună cu care a urcat pe scenă. Cu toții au participat la Ziua Internațională a Iei de la Viena, organizată de noi la inițiativa La Blouse Roumaine. A fost ca o avanpremieră, Ana & Prietenii au cântat acolo un pic și au invitat astfel oamenii la concertul ce urma să aibă loc peste două zile, la clubul Replugged.

Băieții de la Sonatic au sosit la Viena în ziua concertului, la fel de senini precum au spus DA la telefon 🙂

Ana & Prietenii ne-au trimis o fotografie de pe drum:

Iar când au ajuns la club, și-au făcut poze în fața afișului de pe ușă.

Așa cum am mai spus, pe blog aș vrea să povestesc mai ales despre culisele evenimentelor. După-masa mare agitație mare, am fost să cumpăr pâine de la nea Kriegler – brutarul satului nostru – care face o pâine extraordinară.

Am pregătit apoi toate cele necesare pentru gustarea cu care ne-am așteptat oaspeții: am împachetat pâinea, cuțitele, untura, ceapa, tăvile de lemn, șerveturile în carouri, gemurile de casă, zacusca, lingurile… a fost o nebunie! Atentă la toate detaliile cum sunt, am făcut până și etichete, pe care le-am înfipt în pâinici cu ajutorul unor scobitori:

Ea este Delia. Ne-a ajutat nu numai la intrare, cu lista de rezervări și primirea invitaților și etc., ci și la feliat și uns pâinea, căci n-a fost puțin lucru să pregătești atâtea felii de pâine. Abia i-am dat de capăt, deși ne-a ajutat și Marian, logodnicul ei, așadar am fost 3!

Inutil să mai spun că s-a mâncat foarte repede tot ceea ce am pregătit noi trei. Yummi! La cei aprox. 80-100 de persoane care au fost prezenți la concert, nici nu e de mirare!

Pentru că asociația noastră a început să funcționeze, în sfârșit, oficial – cu toate actele deja în regulă – acest concert a fost și un fel de lansare a noastră. Motiv pentru care am spus câteva cuvinte despre noi, despre cine suntem, ce vrem, ce ne-am propus să facem…

(foto: Diana Rășină)

Despre concert și despre ceea ce a urmat după mai sunt FOARTE multe de spus – to be continued, în partea a II-a!